Bogdan Vidru – Specialist în Tratamente Textile

1- Bogdan, pentru început, povestește-ne câte ceva despre tine și meseria ta. Ce înseamnă să produci haine de calitate în România?
Buna! Pot spune că am intrat în această industrie printr-o conjunctură și fără a avea habar în ce mă bag :). La bază sunt economist și politolog (nu neapărat în această ordine) și, după câțiva ani de lucrat în sistemul bancar, am intrat în această industrie a confecțiilor textile. După o perioadă petrecută doar în zona de confecții textile unde am învățat ce înseamnă să fii antreprenor și să lucrezi cu oamenii calificați sau necalificați, am făcut trecerea ușor, ușor la zona de finisare a materialelor textile deoarece, după părerea mea, acest domeniu implică mai multă creativitate și chiar mai multă responsabilitate asupra produselor pe care le prelucrezi deoarece procesul de finisare este foarte important în realizarea unui produs de calitate – că tot m-ai întrebat ce înseamnă haine de calitate.
Ca idee, România a produs și încă produce haine de calitate. Atât în sistemul lohn, cât și produse proprii.
Sunt designeri români (unii chiar renumiți) care produc articole de îmbrăcăminte sub brand propriu, la o calitate foarte bună, cât și multe fabrici de confecții care lucrează cu marile brand-uri internaționale. Asta arată că România are potențial în ceea ce privește producția de haine de calitate. Apropo, știai că, de exemplu, unele brand-uri de renume (nu dau nume) au birouri de creație cu câte 20 – 30 (sau poate chiar mai mulți) de designeri români, angajați, care creează modele pentru țările din vestul europei?
Calitate putem avea și chiar avem. Ce nu avem? Și aici este o mare problemă, cel puțin din punctul meu de vedere. Nu mai avem fabrici care să producă țesătură. Acum, cea mai mare cantitate de țesătură folosită, este importată. Nu mai producem fir sau țesătură. S-au închis mai toate fabricile din acest domeniu, din păcate și, din câte știu, sunt foarte puțini oameni (spre deloc) care caută soluții viabile pentru a dezvolta țesături cât mai eco friendly. Dar acesta este un subiect care necesită mult timp de dezbătut.

2- Ce înseamnă sustenabilitate în fashion? Din perspectiva producției, ce anume face un produs sau o gamă să fie “sustenabile”?
Ai pus punctul pe I.
Sustenabilitate în fashion înseamnă responsabilitate. Asumarea faptului că atunci când produci un articol de îmbrăcăminte este bine să iei în considerare mai mulți factori care, cumulat, au un impact redus asupra mediului și nu doar profitabilitatea sau cifra de afaceri. Slow fashion ar fi și este una din soluțiile sustenabile, din punctul meu de vedere. Conform unor studii, purtarea aceluiași articol de îmbrăcăminte, de către consumator, a scăzut cu peste 30% în ultimii douăzeci de ani, în măsura în care modelul fast fashion a luat amploare și se produc de două ori mai multe haine.
Totodată, calitatea produsului (și aici mă refer atât la calitatea materialelor folosite cât și la calitatea modului în care a fost confecționat acel produs) este un lucru de luat în seamă. Sunt multe discuții cu privire la ce tipuri de materiale ar fi mai bine să folosim în producția hainelor. Pentru că sunt avantaje și dezavantaje de fiecare parte – dacă folosim poliester atunci creștem consumul de petrol și automat creștem amprenta de carbon asupra mediului. Dacă folosim produse regenerabile, cum ar fi bumbacul, creștem cantitatea de apă folosită pentru finisarea materialului (vopsire, tratamente la care este supus materialul etc.)
De aceea, un lucru foarte important și care are, poate, cel mai mare impact, este consumatorul. Educarea, informarea și creșterea gradului de conștientizare în rândul consumatorului cu privire la impactul pe care îl are această industrie asupra mediului este o soluție sustenabilă.
Ca și exemple: Industria modei reprezintă aproximativ 10% din emisiile globale de carbon și aproape 20% din apele uzate.
(Sursa: https://www.bbc.com/future/article/20200710-why-clothes-are-so-hard-to-recycledoar )

3- Cum se fac hainele? :). Să spunem că se produce o serie de tricouri din bumbac. Unde, în procesul de producție, se diferențiază abordarea responsabilă de cea nesustenabilă?
Este o întrebare complexă cu multe de povestit. Dar am să fac un rezumat 🙂 Ca și o paranteză, pe pagina mea de facebook, am un topic despre întregul proces de confecționare a unui articol de îmbrăcăminte, pe fiecare stadiu – de la schița / ideea acelui produs și până la produsul final pe care îl găsim pe stendere.
Abordarea responsabilă începe odată cu deschiderea secției / atelierului / fabricii de confecții. Cu privire la cum se fac hainele, în procesul de producție trebuie, cred eu, ținut cont de următorii factori:
– Echipamentele și utilajele folosite să fie cât mai eco friendly – consum redus de energie și
apă;
– Materialul folosit, cât și accesoriile să fie de calitate pentru a crește durata de viață a
produsului;
– Diminuarea la maxim a pierderilor de material (aici mă refer la cum ar trebui să se facă
încadrările pe masa de croit așa fel încât să existe cât mai puțin waste);
– Etichete de compoziție și cu acele label care (recomandările de întreținere a hainelor) să
conțină informații reale (de foarte multe ori am întâlnit cazuri în care erau prezentate
informații nereale pe acele etichete) despre acel produs;
– Modul de ambalare să fie cât mai simplu;
– Calitatea confecționării produsului – mă refer la respectarea fișei tehnologice a
produsului – responsabilitatea angajatilor pentru producția efectuată;
Toate acestea pot fi respectate dacă există nu doar un interes material dar și unul etic, moral cu pasiune pentru produsul pe care îl dezvolți.

4- Calitatea produsului contribuie la durata de viață, deci la mai puțin waste. Ce înseamnă un produs de calitate? Care ar trebui să fie criteriile de selecție atunci când am pus ochii pe un produs care ne place?
Pentru că, cel puțin așa am eu impresia, marea majoritate a consumatorilor pune accent pe brand și nu pe calitatea produsului, design-ul produsului sau numele de pe etichetă, de multe ori nu îl recomandă ca și un produs de calitate. Am întâlnit multe cazuri când un produs scump și de marcă a ajuns la mine în secție pentru a-i crește calitatea :)). De aceea, nu cred că un produs scump este totodată și de calitate.
Da, produsele de calitate au, poate, un preț mai ridicat, dar asta nu înseamnă că orice produs scump este și de calitate.
Dacă mă întrebi pe mine, cred că produsele de calitate le găsim în serii destul de mici și asta pentru că sunt făcute cu migală (însă nu este general valabilă).
Atunci când merg prin magazinele de haine și dacă văd un articol care îmi place, pun mâna pe acesta și îl analizez pentru a-i observa tușeul, moliciunea și elasticitatea, mă uit la cusături cum au fost făcute (dacă sunt drepte, cu sau fără întreruperi etc.), mă uit la eticheta de compoziție și la cum trebuie întreținut produsul. În funcție de aceste criterii îmi dau seama dacă este un produs de calitate sau nu.
Cred că este un defect profesional pentru că fac acest lucru ori de câte ori merg în astfel de magazine, chiar dacă nu cumpăr ceva 🙂
De regulă, brand-urile care merg pe modelul fast fashion nu fac produse de cine știe ce calitate. Dar dacă îți place un produs de dintre acelea, poți avea parte de el mult timp dacă îl întreții cum se cuvine (spălări la temperaturi de până la 30 de grade, uscare naturală ferită de razele solare și călcare cu aburi dacă este cazul).
Pe lângă acele criterii pe care eu le urmăresc și despre care am vorbit mai devreme, cred că mai este vorba și de experiența anterioară pe care ai avut-o cu brand-ul respectiv.

5- Ce înseamnă pentru tine etica în industria textilă?
Pentru mine, etică înseamnă responsabilitate în ceea ce faci cât și comunicare deschisă, fără orgolii și resentimente.
În tot ceea ce fac pentru clienții mei, cel puțin în ultimii 4 – 5 ani (pentru că am învățat mult din greșeli), solicit un feedback cât mai obiectiv. Chiar dacă este unul negativ, am învățat să nu mă supăr sau să mă deranjeze. Am avut situații în care clientul era foarte mulțumit de produs și eu (cel care am prelucrat acel produs) nu.
Trebuie să conștientizăm și să ne asumăm că nu suntem perfecți și că toți greșim în ceea ce facem. Dar asta nu înseamnă că nu ne dăm interesul pentru a avea un produs cât mai bun. Este o vorbă care îmi place mult – fail and fail better!

6- Auzim tot mai des îndemnul de a ne informa asupra originii textilelor și a valorilor din spatele brandurilor. La ce anume ar trebui să fim atenți în această privință?
Hmmm….. Marile brand-uri, pentru a scoate serii de produse și modele noi în cantități mari, cu regularitate (acest fast fashion), cât și la prețuri accesibile, sunt nevoite oarecum să folosească materiale și mână de lucru ieftină, pentru a păstra o marjă care să susțină acest business. Și în România găsești cazuri.
Acesta nu este un lucru tocmai plăcut și are și un aport negativ asupra sustenabiliății. Știu, tot mai multe brand-uri au lansat campanii, care mai de care, cu privire la diminuarea impactului asupra mediului în ceea ce privește această industrie. Iar pentru asta mă înclin! Însă, cred că mai este cale lungă până la momentul în care să vedem lucruri care să aibă într-adevăr un impact puternic.
Ce observ, cu toate că este posibil să am o părere eronată (și atunci îmi retrag cuvintele), este faptul că nici un brand cu renume nu pune accentul pe educarea consumatorului, în sensul de a-l îndruma să consume responsabil – acesta ar contribui la diminuarea impactului asupra mediului.
Tot ce comunică este faptul că au lansat campanii de reciclat și așa mai departe (cumva este vorba tot despre ei, ca și brand-uri). Și acest lucru îl observ și în alte industrii, nu numai aici. Dar, repet, poate mă înșel eu și atunci îmi retrag cuvintele.
Nu vreau să par cine știe cum dar cred că ar trebui să ne îndreptăm mai mult atenția asupra producătorilor români și să îi susținem pe aceștia. Sunt câteva nume care au ajuns să concureze, cel puțin pe piața internă cu marile band-uri. În acest fel cred că diminuăm puțin impactul negativ pe care marile brand-uri îl au cât și contribuim la susținerea și dezvoltarea economiei naționale.

7- In ce fel pot designerii locali să contribuie la educarea în sensul sustenabilității și a responsabilității consumatorilor?
Discuția este mult mai amplă și implică mai multe topicuri.
Pot contribui prin multe feluri dar, cred că, în primul rând, designerii ar trebui să fie îndrumați / sprijiniți / instruiți /educați în ceea ce înseamnă un produs sustenabil.
Acest lucru se poate realiza cu sprijinul centrelor de cercetare și al universităților de profil (Facultatea de textile, Facultatea de design vestimentar, șamd.) din industria textilă cât și cu sprijinul Ministerului Mediului, prin diverse campanii la nivel local sau național. Urmând ca aceștia (designerii / producătorii locali), odată informați, aleg mult mai bine cum să își construiască modelul de produs și astfel știu să transmită informația cât mai clar către clienții lor.
Sunt diverse moduri prin care pot să își educe clienții – etichete de produs, evenimente, informare indoor/outdoor etc.
Ca și resurse de informare, cred că tot centrele de cercetare din industria textilă cât și facultățile de profil ar fi o variantă.
Dar sunt și unii designeri precum Atelier Mercy (București), Art Studio by Claudia Nemes (Cluj-Napoca) care creează și produc articole vestimentare din materiale textile reciclate. Am dat doar două nume pentru că astea mi-au venit acum în minte, dar sunt mult mai multe astfel de inițiative pe care sper să reușesc cumva să le promovez cât mai mult.

8- Ce se întâmplă cu hainele nevândute, resturile de materiale sau produsele defecte? Există un sistem de reciclare, pot ele să fie refolosite în alte moduri?
Nu este chiar așa de roz situația.
Ca și statistică, la nivel global, doar 12% din materialele folosite pentru articolele vestimentare ajung să fie reciclate. Și, ca să fie și mai interesant de atât, mai puțin de 1% din materialele folosite pentru producția de îmbrăcăminte ajung să fie reciclate în haine noi. Acest lucru se întâmplă, cel mai mult, din cauza compoziției materialelor din care sunt confecționate hainele (de multe ori, materialele folosite pentru producerea hainelor sunt amestec de fibre naturale cu artificiale), ceea ce face foarte complicat sau costisitor procesul de reciclare.
Da, unele haine care nu au fost vândute, poate primesc un nou aspect și intră iar în magazin ca și colecție nouă.
Produsele defecte sunt, de regulă, vândute ca și calitatea a doua – le găsești prin SH-uri de cele mai multe ori.
Resturile de materiale sunt preluate, în cele mai multe cazuri, de companiile de reciclare și, în cel mai bun caz, ajung să fie incinerate. Sunt puține cazuri în care aceste resturi ajung să fie prelucrate ca și resurse pentru noi articole vestimentare – chiar eu sunt în căutare de companii din industrie care ar putea să mă sprijine cu astfel de resturi de material pentru a le trimite atelierelor interesate.
Hainele pe care noi nu le mai purtăm și care încă sunt în stare destul de bună, dacă suntem responsabili și le ducem în locurile special amenajate pentru reciclarea acestora, de cele mai multe ori (ca bună practică) ajung în țările subdezvoltate (în magazine SH sau pur și simplu împărțite oamenilor nevoiași de către unele organizații umanitare).
Hainele din garderobă, care nu mai prezintă o stare buna pentru a fi purtate, ajung de regulă cârpe / lavete folosite în casă sau în alte domenii.
Iar cea mai mare parte a articolelor vestimentare scoase din uz ajung să fie incinerate sau, în egală măsură, le găsim prin râuri, mări și oceane, prin păduri sau pe marginea drumurilor ca deșeuri poluante.

9- Odată achiziționat un obiect cumpărat responsabil, care ne place și ne stă bine, ce urmează? Cum trebuie privită îngrijirea hainelor pe termen lung, pentru a le spori durata de viață și a ne bucura de ele mult timp?
Cred că ține foarte mult de eticheta de compoziție și de recomandările producătorului cu privire la întreținerea acelui articol.
Eu, unul, așa cum am spus și mai devreme, pentru a mă bucura de o haină cât mai mult timp, respect condițiile de spălare la 30 de grade C și uscare naturală, ferită de razele solare. Nici un articol de îmbrăcăminte, folosit în condiții normale, nu ar trebui spălat la temperaturi mai mari de 30 de grade. Totodată, contează foarte mult tipul de detergent folosit cât și programul de spălare, în funcție de materialul din care este confecționat produsul respectiv.

10- Suntem curioși ce poartă un specialist în textile :). Ne arăți un obiect vestimentar drag ție (foto), care crezi că îndeplinește criteriile de mai sus? Care e povestea lui?
Este vorba despre acest tricou, deoarece este confecționat din bumbac ecologic, iar imprimeul de pe acesta este o planetă sub formă de bombă, un mesaj vizual destul de puternic cu privire la sustenabilitatea în fashion. Totodată îmi și place foarte mult acest tricou poate și datorită faptului că este un produs de calitate (îl am de mai bine de 5 ani și îl port destul de des, atât într-o ținută casual cât și prin casă sau când fac sport și, după ce îl spăl, arată ca nou).

Recomandările Softwash pentru utilizarea detergentului

Dacă avem produse delicate pe care urmează să le curățăm acasă, e bine să căutăm un detergent pentru haine delicate. Cea mai comună problemă este că punem prea mult detergent și folosim balsamuri. Aceste două lucruri strică hainele și ajung să fie o combinație foarte dură pentru materiale și le îmbâcsesc. O variantă bună pentru a obține haine moi fără a folosi balsam este să îl înlocuim cu 50 ml de oțet (mirosul înțepător dispare după spălare).

Detergentul pudră nu este recomandat, pentru că nu se dizolvă complet și rămâne în țesătură. Dacă folosim detergent de tip Pods, trebuie să ne gândim că acestea au fost gândite pentru o mașină de rufe încărcată maxim. O variantă ar fi detergentul lichid, care trebuie însă dozat după indicațiile producătorului pentru cantitatea de rufe pe care urmează să o spălăm.

Așadar, nu cantitatea de detergent curăță hainele, ci spuma care se produce și forța mecanică a mașinii. În cazul în care se produce prea multă spumă, este indicat să mai facem o clătire, în special la hainele groase.

0